🥦 Selectivitatea alimentară la copii: o fază trecătoare sau un semnal de alarmă?
Potrivit studiilor științifice, aproximativ 20% dintre copiii cu vârsta peste 2 ani manifestă un comportament alimentar foarte selectiv.
Adoră anumite alimente și le consumă cu plăcere, în timp ce pe altele le refuză categoric – indiferent de convingeri, rugăminți sau chiar presiuni.
👩👦 Părinții aud des sfatul:
„Lasă-l, o să-i treacă. E doar o fază.”
Și uneori chiar așa este. Dar nu întotdeauna.
📊 Ce arată cercetările recente?
Un studiu nou relevă că peste 50% dintre copiii cu comportament alimentar extrem de selectiv prezintă și semne de disconfort psihologic – inclusiv anxietate sau chiar simptome de depresie infantilă.
⚠️ Asta nu înseamnă că trebuie să ne alarmăm dacă un copil nu mănâncă legume fierte.
Însă dacă refuzul se extinde la tot mai multe alimente, iar mesele sunt însoțite de stres, iritare sau tensiune, acesta poate fi un semn că există un disconfort interior cu care copilul nu poate face față singur.
🤔 Ce putem face?
- Ascultați semnalele, nu doar urmăriți farfuria.
- Evitați presiunea – forțarea poate accentua problema.
- Oferiți alegere, dar fără așteptări rigide.
- Încurajați ritualuri de masă care oferă siguranță.
- Observați comportamentul general, nu doar ce mănâncă.
🧠 Legătura cu concentrarea, memoria și atenția
Copiii care trăiesc cu anxietate interioară se pot distra cu ușurință, uită sarcinile, pierd concentrarea și trec rapid prin stări emoționale extreme.
Ceea ce pare un simplu „moft” alimentar poate fi, de fapt, o strategie prin care copilul încearcă să facă față suprasolicitării sau disconfortului emoțional.
🎯 Aici intervin cu succes cărțile noastre cu neurogimnastică – prin exerciții realizate cu ambele mâini, combinate cu culori, forme și mișcare, copilul:
- își dezvoltă concentrarea și coordonarea
- își calmează sistemul nervos
- își antrenează atenția și memoria
- își construiește încrederea și reziliența interioară
