Cum afectează conflictele dintre părinți rolurile asumate de copil
Atunci când între mamă și tată există tensiune, copilul nu rămâne neutru. Chiar dacă nu își exprimă neliniștea în mod evident, el își asumă un rol. Instinctiv. În tăcere. Iar acel rol, de cele mai multe ori, devine un model de comportament care se repetă și la vârsta adultă.
Copilul-păstrător al păcii
Este copilul care se află la mijloc, încercând să medieze conflictul. Simte vină atunci când părinții se ceartă. Încearcă să-i împace, să-i facă să zâmbească, să comunice prin el. Și uneori chiar reușește.
Dar prețul este mare – acest copil își asumă responsabilități care nu îi aparțin. Învață că liniștea celorlalți este mai importantă decât propria lui pace interioară. Iar mai târziu îi va fi greu să spună „nu”, să stabilească limite și să se asculte pe sine.
👨👩👧 Fiți părinți conștienți:
Nu-l implicați în dispute. Nu-l folosiți drept mesager. Arătați-i că certurile sunt între adulți și că nu este responsabilitatea lui să le rezolve. Asigurați-l că este iubit, indiferent de neînțelegerile dintre voi.
Copilul-protector
Atunci când atașamentul față de un părinte este mai puternic, copilul tinde să ia partea lui. Se identifică cu „cel bun” și începe să vadă „celălalt” ca pe o amenințare. Această viziune alb-negru îi limitează înțelegerea nuanțelor din relațiile umane.
Mai târziu, poate dezvolta un simț extrem al dreptății, dar și dificultăți în a face compromisuri sau a simți empatie.
👨👩👧 Fiți părinți conștienți:
Vorbiți cu respect despre celălalt părinte, chiar dacă nu mai aveți o relație apropiată. Evitați fraze precum: „ne-a părăsit”, „nu-i pasă de noi” – ele devin poveri emoționale. Amintiți copilului că dragostea dintre adulți poate să se schimbe, dar dragostea pentru el este constantă.
Copilul-observator tăcut
Este copilul care se retrage în sine când părinții se ceartă. Nu pune întrebări. Nu intervine. Pare că nu observă tensiunea. Dar în interior trăiește totul – anxietate, teamă, neputință.
Astfel de copii dezvoltă adesea dificultăți în exprimarea emoțiilor. Învață că este mai sigur să tacă. Iar ca adulți, pot purta în ei temeri nespuse și furie nerostită.
👨👩👧 Fiți părinți conștienți:
Vorbiți deschis. Nu vă prefaceți că totul este în regulă. Spuneți: „Da, ne-am certat pentru că avem păreri diferite. Dar asta nu schimbă dragostea noastră pentru tine.” Prezentați conflictul ca pe o divergență de idei, normală între adulți, și arătați-i copilului că după furtună vine liniștea.
Conflictele nu sunt periculoase. Tăcerea de după ele – da.
Copiii simt totul. Nu este nevoie să ascundeți tensiunea, dar este esențial să le explicați ce o cauzează. Să le arătați că dezacordurile pot fi rezolvate cu respect.
Rolul părintelui nu este doar să educe, ci și să ofere un model viu de empatie, limite sănătoase și iertare.
Uneori totul începe cu o frază simplă:
– „Ne-am certat. Nu a fost plăcut. Dar acum vom vorbi și vom găsi o cale să ne împăcăm.”
📚 Cărțile Vivabook – un sprijin pentru exprimarea emoțiilor și creșterea cu încredere
La Vivabook, credem că cel mai eficient mod de învățare pentru copii este prin joc, trăire și conectare emoțională. De aceea, am creat activități speciale care îi ajută să își exprime emoțiile, să recunoască ce simt, să dezvolte empatie și încredere în sine. În fiecare carte se ascunde o lume care le oferă siguranță, curaj și un spațiu în care să fie ei înșiși.
