Cinci aspecte care formează o stimă de sine sănătoasă la copil

Stima de sine nu se construiește într-o zi. Este rezultatul a sute de semnale mici pe care copilul le primește din mediul înconjurător – și mai ales de la părinți. Ceea ce spunem (sau nu spunem), modul în care reacționăm la succese și greșeli și chiar vocea noastră interioară – toate se reflectă ca o oglindă în conștiința copilului.

De aceea, dacă vrem să creștem un copil cu stimă de sine sănătoasă – încrezător, capabil să facă față dificultăților și împăcat cu sine – e important să fim atenți nu doar la cuvinte, ci și la mesajele transmise prin ele.

1. Reflecția din ochii părintelui

Primul lucru care construiește sentimentul propriei valori la copil este felul în care îl privim. Dacă în ochii noștri se citesc mereu grabă, nemulțumire și așteptări, copilul va începe să creadă că nu este suficient de bun. Dar dacă vede recunoaștere, căldură și calm – chiar și în momentele dificile – va înțelege că are valoare. Că este iubit așa cum este.

Cuvinte de susținere:
– „Am văzut că te-ai străduit – îți mulțumesc.“
– „Mă bucur că ești acasă. Cu tine e mereu mai vesel.“

2. Experiența succeselor și a greșelilor

Stima de sine nu se construiește din „Ești cel mai bun!”, ci din încrederea că avem voie să reușim, dar și să greșim. Un copil care nu se teme de eșec învață că valoarea lui nu depinde de perfecțiune. Simte că este iubit și important chiar și atunci când nu reușește. Aceasta este forța care creează stabilitatea interioară.

Cuvinte de susținere:
– „Nu ți-a ieșit din prima, e normal. Poți încerca din nou.“
– „Greșelile sunt cele mai bune învățătoare. Sunt mândru/mândră că nu ai renunțat.“

3. Compararea cu sine, nu cu ceilalți

Copiii care sunt comparați frecvent cu alții încep să creadă că nu sunt suficient de buni. Comparația ucide încrederea în propriul drum. În schimb, dacă le arătăm cât au evoluat comparativ cu ei înșiși, încep să-și aprecieze progresul pe baza propriilor realizări. Așa apare stima de sine reală, nu nevoia de a dovedi constant ceva.

Cuvinte de susținere:
– „Ții minte că nu știai să-ți legi șireturile, iar acum reușești singur?“
– „Uite cât de bine desenezi acum – deja adaugi și detalii!“

4. Posibilitatea de a-și exprima opinia

Când copilul are dreptul de a alege – chiar și lucruri simple: ce bluză să poarte, cu ce jucărie să se joace, ce să pună în sandwich – simte că vocea lui contează. Asta construiește un sentiment de control și încredere. Copilul începe să se perceapă ca o persoană care poate lua decizii și își asumă responsabilitatea pentru ele.

Cuvinte de susținere:
– „Vrei să alegi cartea de seară? Bine, tu decizi.“
– „Ce crezi că putem face ca să rezolvăm această problemă?“

5. Exemplul personal al părintelui

Nu putem ajuta copilul să construiască o stimă de sine sănătoasă dacă noi înșine ne criticăm constant, ne minimalizăm eforturile sau ne arătăm nemulțumirea față de noi. Copiii absorb felul în care vorbim despre noi și cum reacționăm la propriile greșeli.

De aceea, e important să ne oferim timp, să spunem cu voce tare când suntem mulțumiți de noi și să tratăm greșelile cu înțelegere.

Cuvinte ca exemplu personal:
– „Astăzi nu am reușit să fac tot ce mi-am propus, dar am terminat ce era important. Sunt mândru/mândră de mine.“
– „Și eu greșesc uneori. Nu e plăcut, dar știu că pot merge mai departe.“

În concluzie:

O stimă de sine sănătoasă nu este doar un motiv de mândrie – este temelia pentru reziliență emoțională, maturitate psihologică și încredere în viață.

Să construim această temelie cu răbdare, atenție și empatie. Merită din plin.

Stima de sine începe în lucrurile mici – în joc, în modul în care vorbim cu copiii, în spațiul pe care îl creăm pentru ei.

🎒 În materialele educative pe care le creăm la Vivabook, am pus exact această înțelegere: fiecare activitate, poveste sau provocare e gândită pentru a sprijini copilul să aibă încredere în sine, să învețe cu bucurie și fără teamă de greșeli.